Relaxare

Salutare!
Pana la viitoare postare va invit sa ascultati ceva fain si sa va relaxati:


Pe data viitoare!

Visele

Ce sunt visele si de unde vin ele?

,,Vis este un termen care descrie experienţa subconştientă constând dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoţii şi alte senzaţii care apare, de obicei, în timpul somnului, dar mai ales în cazul tipului de somn în care ochii se mişcă (somn REM). Capacităţile cognitive, precum gândirea şi memoria, sunt secundare, persoana care doarme percepând psihic şi emoţional evenimentele petrecute în vis ca elemente reale petrecute aievea. Există o ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul interpretării visurilor petrecute în timpul somnului. S-a demonstrat ştiinţific faptul că o fiinţă umană petrece aproximativ 6 ani din viaţă visând (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte).[formulare evazivă] Încă nu s-a aflat care porţiune a creierului generează visele, dacă există o singură regiune din creier care le generează, dacă sunt implicate mai multe sau care este cu adevărat scopul viselor. În timpul somnului REM, eliberarea anumitor neurotransmiţători este complet suprimată. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulaţi, condiţie cunoscută sub denumirea de relaxare nervoasă. Această relaxare suprimă astfel mişcările necontrolate ale corpului în timpul somnului.

Evenimentele din vis sunt cel mai adesea imposibile sau foarte puţin probabile în realitatea fizică din starea de veghe, fiind simultan în afara posibilităţii de control a persoanei care visează. Singura excepţie cunoscută este visul cunoscut sub terminologia de vis lucid, în care cei ce visează sunt conştienţi că visează, putând exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului din vis. Într-un vis lucid, mediul înconjurător este adesea mult mai realist iar acurateţea senzorială este mai ridicată decât în visele obişnuite.”

Asta ne zice nenea wiki in limba romana despre vis! Nenea wiki in engleza zice o chestie tare interesanta: cica procentul celor care viseaza alb negru s-a redus din ‘60 in coa’.

Acum sa aberez si eu pe tema viselor.

Pai… ce ar fi daca visele ar fi un mod de comunicare intre diferite persoane care isi exprima astfel emotiile, sentimentele, temerile. Intr-un cuvant telepatie… visele sa fie un fel de constiinta globala prin a carei monitorizare sa se poata recunoaste anumite tipare comportamentale si astfel sa prevedem viitorul?

Sau visele sa fie imagini primite din realitati/universuri parale, de la ceilalti ,,noi” care sunt mai avansati si astfel incearca sa ne atraga atentia asupra greselilor pe care le facem? aaa… si existenta universurilor paralele este demonstrata prin teoria String-urilor pentru cei interesati, care introduce o ,,multime” de dimensiuni pe langa cele 4 normale.

Abia acum mi-am adus aminte de un mit: daca mori in vis, mori si in realitate: FALS! De cate ori nu am murit, in diferite circumstante, in visele mele… acum ar trebui sa fiu mort de… de mult.

Chiar m-ar interesa sa stiu cam care-s temele voastre comune de vise, daca realizati ca visati si totusi nu puteti sa va treziti, nu vreti, daca va puteti controla visele, daca visati cu ochii deschisi… etc.

Acum… vise placute!

Singuratate...

Se simtea singur, era marginalizat de toata lumea, era oaia neagra a tuturor. Desi el nu avea prieteni, nu vorbea cu nimeni, el nu era singur: isi crease propria lume. Lumea lui imaginara era una feerica, in care nu existau nedreptati si in care fiecare era fericit.
Acea lume era populata de mii de personaje pe care el le crease diferit si pe care le cunostea ca pe propriul sau buzunar gaurit de saracia in care traia. Fiecare personaj avea propria sa personalitate si scopuri in ,,viata” pe care si-le urma de parca ar fi existat cu adevarat.

In fiecare zi cand mergea la cersit el era cu gandul in alta parte, isi ocrotea creatia si avea grija ca totul sa mearga ca pe roate. Desi era batut de ceilalti cersetori, ridiculizat, banii ii erau furati el nu contenea sa isi iubeasca creatiile si sa aiba grija de ele.

Intr-o zi dupa ce termina de creat lumea, natura si personajele se simtii atat de implinit incat uita complet de lumea ,,reala” care il inconjura, uita pana si de foame, ceea ce il facu sa mearga fara scop si fara nicio directie el fiind absorbit de lumea sa.

Totul de termina cand el fu lovit de un camion ce il proiectea pe trotuar cu capul zdrobit, mort.

Desi survenise moartea fizica, el inca exista: devenise Dumnezeul si ocrotitorul propriei sale creatii, dar in scurtul rastimp in care se petrecu trecerea sa din nefiinta la statutul de Zeu ceva se schimba cu creatiile sale. Ele cunoscura moartea si rautatea si totul se schimba pentru totdeauna: devenise din nou singur!

Oare asa se nasc nebunii?

De o buna bucata de vreme am sentimentul ca nu suntem singuri in Univers, si sentimentul ia amploare pe zi ce trece, devine din ce in ce mai puternic. Odata cu el vine si nevoia de evadare din… spatiul normal si familiar al planetei Terra si de a ajunge acolo sus… printre stele.

Sentimentul si nevoia de evadare nu pot si descrise, dar orice fac tot la ele imi sare gandul si se opreste pentru cateva clipe sa priveasca maretia pamantului vazut din spatiu, apoi isi continua calatoria spre ceea ce il cheama si intalneste in cale atatea minuni.
Uneori chiar si ,,visez cu ochii” deschisi, vise ce mi se par atat de reale in cat as putea sa jur ca evenimentele din ele s-au petrecut doar cu cateva minute in urma.

Am ajuns sa doresc violenta si razboiul la nivel mondial, doar poate, poate se mai face un pas catre colonizarea si explorarea spatiului.

Nevoia de a fi acolo a ajuns deja un drog, iar ignorarea ei aduce dupa sine un sevraj psihic atat de puternic incat e foarte greu sa imi mai revin din el.

Orice vis pe care il visez, cu toate ca frecventa viselor creste in ultimul timp, are in componenta sa Spatiul, in diferite forme.
Orice melodie pe care o ascult, aproape orice cuvant pe care il aud ma duce cu gandul undeva departe in mijlocul maretiei Cosmosului, maretie care incepe sa isi dezvaluie minunile in fata celor dispusi sa priveasca.

Toate informatiile legate de Cosmos, Spatiu, sau cum vreti sa il numiti sunt asimilate de creier cu o viteza uluitoare, uneori inlocuind amintiri si lucruri pe care le-am invatat cu greu, acest lucru aducand dupa sine multiple gauri.

Oare asa se nasc nebunii?

Razboiul... un rau necesar!

Cum mentionez si in titlu articolul acesta va fi dedicat razboiului!

Razboiul este una dintre caracteristicile principale ale speciei umane. El a aparut o data cu ivirea primelor ganduri inteligente in omul primitiv! S-ar putea spune ca omul a fost conceput pentru razboi (dar asta e alta discutie).

Razboiul a evoluat de la o simpla bataie cu bate si pietre dintre cetele de ,,maimute inteligente” intr-una din cele mai complexe activitati umane, el putand fi considerat chiar o arta.

Desi de-a lungul istoriei razboaiele au pornit din diferite motive (ura, antisemitism, dorinta de libertate, lacomie, dorinta de glorie, dorinta de a subjuga alte popoare) el a reprezentat unul din principalii factori care ne fac sa fim ceea ce suntem azi: cele mai avansate fiinte de pe Terra (cunoscute de om).

Razboiul a venit intodeauna cu inovatii la care nici nu visau inainte de conflict, inovatiile prima data fiind folosite in razboi, iar odata cu venirea pacii ele fiind transformate in unelte si tehnologii care au imbunatatit viata de zi de zi a omului.

Conflictele inter-umane s-au rafinat si au devenit din ce in ce mai complicate si implicand din ce in ce mai putine forte umane, dar folosind arme din ce in ce mai puternice sau metode a lovi fara a fi vazut/ posibilitate de contraatac.

Orice s-ar zice nevoi da violenta este imprimata adanc in subconstientul fiecarui individ ceea ce face ca razboaiele sa fie ciclice.

Razboaiele au resuit prin modul de a fi castigate alternativ de diferite civilizatii sa schimbe istoria umana (ea fiind rescrisa intotdeuna din perspectiva invingatorului) incat deja ea este atat de intortocheata si plina de contradictii. Sigur v-ati pus macar odata intrebarea ,,Ce ar fi fost daca?” altcineva ar fi castigat un anumit razboi…

Asa ca… Oare ce va urma?

Zapada...

Zapada… un lucru banal pentru fiecare, dar care reuseste sa trezeasca sentimente si amintiri de mult uitate in fiecare dintre noi, indiferent de varsta, de conditia sociala si/sau religie. Sentimentele si amintirile sunt cea mai de pret comoara a fiecaruia dintre noi, dar, paradoxal, este si cea mai bine pastrata si asigurata avutie a noastra… nu ni-le poate invada nimeni, ce sa mai zic de furat!
Zapada aduce la viata copilul din fiecare si parca ne mai dau o farama de speranta privind existenta mosului (Craciun), mos care nu mai reprezinta decat un artificiu de marketing al marilor companii si care si-a pierdut farmecul (cel putin pentru mine) odata cu denaturarea spiritului Craciunului si cu pierdera valorii cadourilor date din suflet si nu din obligatii sau pentru a arata ca dorim sa tinem la armata de necunoscuti care reprezinta familia si prietenii (pentru ca asta au devenit majoritatea dintre ei).
Zapada ramane aceeasi indiferent de cum se va schimba spiritul sarbatorilor de ,,iarna”, zapada care devine din ce in ce mai rara si care isi pateaza puritatea cu poluarea facuta de noi, asa zisii oameni ,,civilizati”, dar care nu mai respectam natura. Natura care ne-a hranit si ne-a oferit adapost timp de cateva mii de ani pana la aparitia ,,animalului superior”; pentru ca asta suntem, desi gandim, ne comportam ca niste animale (animale mai salbatice decat cele salbatice).
Zapada cu minunata arhitectura a fulgilor sai, parca creati de o infinitate de arhitecti si desenatori; fiecare fulg cu forma sa cat mai complicata si mai fascinanta , forma care, privita cu atentie poate hipnotiza si aduce bucuria in sufletul oricarui depresiv.
Zapada reprezinta puritatea desavarsita, puritatea de neatins a minunilor naturii. Ea protejeaza, aduce linistea si odihna naturii si implicit a oamenilor in fiecare an odata cu asezarea primului strat de zapada!
Albul sau imaculat a inspirat nenumarate opere de arta, cantece, filme, carti dar si povesti pentru copii (povesti care vor fi date uitarii si care vor fi pierdute in negura timpurilor, in ritmul in care citesc cei mici [sau mari] de acum).
Zapada… bucuria tuturor… bucurie care devine din ce in ce mai rara. Oare simte ca nu o mai dorim si ne reneaga?

Mind Restart...

Am in minte de vreo 4 zile ideea pentru articolul asta, dar diverse lucruri m-au impiedicat sa il scriu (lenea in principal, Colindetea cu mica betie de ieri, etc.).

Sa incepem:

Ati avut vreodata momente in care simteati ca urmeaza un lesin monstru sau ca veti muri (a face cunostinta cu tabla unei masini mergand cu 50-60 km/h, cazatura de la +3 metrii, rani adanci, dureroase si sangeroase)? Sau sperieturi care ar produce un lesin/ atac de cord altor oameni.

Cum v-ati simtit.

1. Ati lesinat (cea mai simpla varianta).

2. V-a trecut prin fata ochilor toata viata exact cum se prezinta in filme.

3. Totul s-a petrecut in ,,slow-motion”.

4. V-ati lasat prada disperarii si v-ati agitat fara sa rezolvati nimic.

Sau a urmat un Brain restart (lesin de cateva milisecunde- secunde, fara sa va pierdeti simtul echilibrului/ sa cadeti/ sa fitit dezorientati) care v-a readus intr-o stare de calm total pe care nu ati mai atins-o nicodata si ati putut vedea lucrurile obiectiv si cu o inteligenta care depaseste media pe care o folositi in mod normal… astfel rezultand iesiri din situatie la care nu v-ar fi trecut prin cap in mod normal niciodata.

Care sunt oare procesele care se declanseaza/ se petrec in creier si in corp in momentul acesta? Lucruri care nu vor fi stiute poate nicodata deoarece evenimentele astea apar pe neprevazute (si nimeni nu va avea curajul sa faca experimente cu asa ceva doarece vor sacrifica multi oameni, asemeni nazistilor si cercetarile lor asupra comportamentului corpului uman in temperaturi sub minus si in apa inghetata, pe care se bazeaza medicina si azi).

Unii numesc asta miracol/antrenament, dar mie mi-se pare ca e una dintre abilitatile OMULUI care nu este inca folosita 100% si care ar putea ajuta omul in diferite activitati.

OMUL este inca un copil al stelelor, asemanator unui bebelus in scutece, care nu poate face diferenta intre ceea ce poate face si ceea ce nu poate (stiu ca aici m-am contrazis in ideei, dar luati-o ca pe o metafora).

Articolul a iesit cam un cacat fata de ceea ce avean eu de esprimat, dar asta e… poate o sa mai scriu o povestire maine-poimaine prin care sper sa recuperez (acum mi-e lene sa modific).

aaa si… azi e Craciunul (o zi ca oricare alta, exceptand poate indigestia/betiile pe care le fac multi ,,crestini”)… asa ca cine vrea… Craciun Fericit!

Muzica ,,veche''

Nu ca as fi batran…ascultam acum vreo juma de ora niste muzica si am dat de ceva vechi, asa ca pe o tema izvorata din ,,meandrele abisului”!

Cine isi mai aminteste oare de ce ascultam pe la radio, Tv, casete, video (ce aveam fiecare) in anii ‘90?
Va mai aduceti aminte de trupele romanesti? Emisiunile lu’ Corondan, Dan Negru (cand era la Timisoara sau asa ceva), si mai era una da nu mai mi-o aduc aminte.

Oare va mai amintiti de:

Genius

3 Sud Est

Valahia

Body & Soul

Celine Dion (isteria cu titanicul, si melodia din coloana sonora)

Luis Armstrong

Scatman

Alanis Morisette cu a sa melodie ,,Ironic”

No Doubt cu Don’t Speak

ATB (cu ale sale melodii)

Ricky Martin

Si cate si mai cate formatii/artisti cu care am crscut majoritatea. Nu negati! Nu ziceti ca ,,eu ascultam alta muzica atunci bah” ca decat astea erau difuzate.

Nu va e dor de costumele lor lucioase (sau mai fara haine), pampoane, pene (sau ce dracu erau) si alte parascovenii.

Mai adaugati trupe la comm, pentru ca eu am enumerat doar ce mi-a venit rapid in minte.

Care era viata atunci de se ascultau melodii care acum ne fac sa radem pana aproape de isterie?

Ok…. Dream On!

City Lights

Odata cu inventarea curentului electric si cu aparitia si raspandirea masinilor (care functionau prima data pe etanol, apoi pe benzia, disel, iar acum pe curent, din nou etanol, sau hibride: etanol, benzina/curent) s-a raspanit si iluminarea stradala.

Sirurile de masini de pe autostrazile aglomerate si cu adevarat mari par din spatiu niste coloane de pelerini uracnd pe muntele sfant pentru a ajunge in apropierea zeului mult slavit.

Alta sursa de iluminare stradala o raprezinta panourile publicitare care reprezinata o adevarata forma de arta.

Neoanele si luminile firmelor contribuie si ele la coloritul strazilor din marile orase… sau din cele mici.

Noaptea a devenit zi, iar in comparatie cu noaptea, ziua pare acum mai stearsa, mai inchisa, mai posomorata… senzatie ce duce la stari de deprimare si stress in randul marii multimi de oameni.

Marile orase ale planetei deja au o viata nocturna care poate rivaliza cu usurinta cu cea diurna, poate chiar intrecand-o in numarul de activitati/oameni care muncesc/petrec/se relaxeaza/ colinda strazile cufundati in ganduri, dar si in agitatia, voiosia si dinamismul ei.

Pe zi ce trece omenirea isi acentueaza caracterul de ,,pasare de noapte/liliac”, preferand activitatile nocturne asupra celor diurne. Noaptea si intunericul simbolizeaza latura umana neexplorata, latura exilata a omului, bestia din fiecare. Intunericul invaluie totul si umbrele par extensii ale omului care dezvaluie adevaratele secrete si sentimente ale omului; intunericul reprezinta misticismul care de-a lungul secolelor a fascinat si a declansat reactii si sentimente in oameni care nu de putine ori au dus la razboaie si la intemeierea unor noi religii.

Iluminarea oraselor pe timp de noapte face ca bestia din fiecare sa se simta protejata de secretele si ororile care bantuie in intunericul de nepatruns al nopii.

Inclusiv in religia crestina lumina are un sens foarte important ea fiind asigurata prin traditie de lumanarile facute din ceara.

Misticismul si legendele transmise din stramosi pe cale orala ne prezinta teama de intuneric a omului, teama instinctuala menita se ne protezeje de secretele de mult uitate de oameni, si care acum sunt considerate nascociri ale unorbatrani cu imaginatia bolnava. Secretele care au adus omenirea pe fagasul pe care inca il urmeaza si care inca sunt cunoscute de cei initiati, dar care sunt ridiculizati de semenii lor reprezinta cea mai de pret comoara a noastra. Ele vor iesi la iveala odata cu explorarea spatiului si cu ivirea pericolelor de dincolo de campul nostru vizual.

Ele vor salva omenirea de intunericul etern ce reprezinta trecerea spre nefiinta a unei specii care promitea multe, dar care s-a autodistrus din prea mult narcisism si a propriei agresivitati.

Nebunie...

Salut… m-am gandit sa mai scriu ceva, pana la acticolul mult trambitat cu poze de azi (am tremurat sa le fac)… din Pitesti (pozele). Pozele au iestit un mare cacat… majoritatea sunt niste porcarii.

Sa mai povestesc ceva:

1. Am dat un cap aparatului de capsat bilete din autobuz, de s-a blocat.

2. Cand sa cobor din autobuz mi-a cazut telefonul din buzunar chiar langa scaun… de era sa il pierd.

3. De 4 ore tot ascult la muzica… si am terminat partea a 2-a a cartii ,,Ultima noapte de dragoste/ Intaia noapte de razboi”… printre picaturile de saliva ale alui de sus. (Imi corecteaza si mie cineva articolul sa imi puna diacritice?)

4. Am ramas fara bani… IAR… si saptamana viitoare apare Level-ul! (care aveti nevoie de un transfer de coi?)… aaa…. decat cel drept.

5. Am baut vin fiert (cu scortisoara).

6. Am ascultat una din cele mai bune melodii: Star One- Intergalactic space crusaders, pana m-au durut urechile.

7. Am vazut vreo 3 fantome care imi aratau muie pe geam acum 1 ora (din boschetele de ,,mana maicii domnului” [planta])… una era a Elodiei…

8. Mortii tai… (cine stie cunoaste)!

daca imi mai aduc aminte ceva mai puna… pana maine dimineata.

aaa… nu am scos pozele de pe telefon, pentru ca mi-era (si inca imi e) lene sa dau un restart Pc-ului!

1 Decemvrie

Astazi (de fapt ieri) este ziua nationala. Ziua de 1 decembrie are una dintre cele mai importante semnificatii pentru poporul roman, un popor care traieste pe aceste meleaguri din vremuri milenare. Un popor care a stat in calea multor imperii, si care a reusit sa nu se lase inrobit.

Orice roman trebuie sa fie mandru de tara sa, tara cu bogatii naturale unice in Europa ( Delta Dunarii, formatiuni stancoase, cazanele, si oasele asa zisilor Jidovi). Tendinta romanilor care se autocaracterizeaza pe ei si tara cu ,,Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul” trebuie sa se schimbe si odata cu ea si mentalitatea si sa devina din niste lipitori lenese si pasive oameni carora sa le pese de ceea ce se intampla in patria sa. Sa luam atitudine fata de toate mitocaniile, incultura si coruptia care s-au strans in patria nostra si sa nu mai dam bir cu fugii fugind peste hotare, cand, cu putina inteligenta cu care ne laudam toti (desi nu o avem) sa incropim un mic business sau sa ne luam o slujba (fie ea si mai proasta, pana gasim ce ne convine) cu care sa ne asigurm existenta si sa ne ajutam semenii.
Doar asa vom reusi sa ajungem la ,,standardele europene” la care visam cu totii si sa reusim sa traim relativ civilizat.

Odata cu maturiazrea poporului roman trebuie sa dispara xenofobia si rasismul caracteristic multor romani. Trebuie luate masuri pentru a-i ajuta pe rrom-ii saraci si fara educatie sa inteleaga ca ducandu-se peste hotare la furat ei fac rau in acelas timp Romaniei dar si lor; trebuie ajutati sa inteleaga ca pana la urma sunt ROMANI si sa nu se considere persecutati si sa devina asemena evreilor.

Ceea ce se intampla in Romania ar face ca stramosii nostrii sa se intoarca in mormintele imprastiate pe toate campiile, trecatorile si locatiile marilor (si micilor) batalii in care au luptat pentru a-si mentine identitatea nationala si pentru a darui urmasilor independeta de care ei nu s-au bucurat, tara fiind mereu inconjurata de cel putin 2 mari imperii care isi urmareau fiecare interesele expansioniste!
In incheiere imi exprim nemultumirea fata de felul in care nivelul de cultura, cunostinte al celor tineri, si mai ales al celor care de-abia acum cresc scade vertiginos impreuna cu sistemul lor de valori si principii. Daca in ziua de azi mai toti viseaza la ,,femei/bani/masini” fara sa incerce sa faca ceva si pentru suflet sau pentru tara, nici nu vreau sa imi imaginez ce v-a fi maine.

DAR… cu multa bataie de cap, perseverenta si interes din partea celor care vor si s-au trezit din somn putem schimba viitorul si sa aducem Romania acolo unde au visat strabunii nostri ca va fi.

PS: NU e slogan electoral sau altceva! si… decemvrie e scris intentionat cu v (asta pentru cei la adresa corora am facut referire in post)!

Noapte buna si ,,Traiasca Romania Dodoloata!”

Hartuirea Divina

Atmosfera terifianta de afara se lasa greu asupra lui… Ceata groasa, aproape solida, si noaptea fara luna il faceau sa se simta ingrozit. Sunetele noptii insotite de cantecul unei bufnite si ale animalelor iesite in cautare de hrana inceteaza brusc; locul lor fiind luat de o liniste mormantala. Ii apar picaturi de transpiratie rece pe spate, simtindu-se urmarit din bezna noptii.

De teama ca este un animal salbatic care il considera prada sa porneste intr-o fuga fara tinta, stiind ca acest lucru nu ii va aduce nici un bine… Fuge pana oboseste, iar cu fortele sleite cade secerat la pamant, lovind-se de o creanga si aterizand fix intr-o balta de namol rece ca gheata.

Zgomotul crengilor rupte in apropiere il face sa tresara si toate simturile ii intra in alerta. Asculta dupa orice zgomot, dar totul e in zadar. Se ridica si porneste mai departe cu frica pe urmele sale, pana de zareste in fata o licarire asemanatoare unui licurici.

Porneste pe urma luminii cu speranta gasirii civilizatiei. Mergand, iese din padure, iar ceata se indeseste facand-ul sa nu mai vada lumina care ii dadea forta sa continue sa mearga mai departe. Din cauza cetei el nu observa tufsurile pline de spini din fata sa si intra direct in ele, tepii ascutiti ai plantelor patrunzand adanc in pielea si carnea sa, sfasiand-ui hainele. Urla cat poate de durerea crunta pe care o resimte.

Cu multa grija iese din maracini si cu durerea constanta merge fara tinta, sperand sa zareasca din nou lumina pe care o considera salvatoare.

Dupa alte cateva ore de mers prin campia de la marginea padurii simte ca solul devine din ce in ce mai mlastinos. Mlastina in care tocmai patrunsese avea un miros de cadavru putrezit. Prudenta ia locul fricii, iar el incepe sa incerce pamantul cu piciorul, inainte sa isi lase greutatea pe el. Senzatia ca este urmarit revine brusc facand parul de pe cefa sa i se ridice brusc iar pielea sa i se faca de gaina. Aude zgomot de aripi si incearca sa vada ceva prin ceata dar nu zareste nimic. Brusc pe langa el cad cativa fulgi albi ca neaua. Prinde unul din acestia in mana si realizeaza ca este mai catifelat si mai mare decat al orcarei parasari intalnite de om pana atunci.
Din cauza uluitoarei descoperiri cade in mlastina si incepe sa se scufunde incet, incet in ciuda strigatelor de ajutor. Se zbate cu disperare incercand sa iasa, dar nu face decat sa se afunde si mai repede.

Aude din nou nou zgomotul de aripi, de data aceasta mai persistent ca data trecuta. In fata sa se iveste ceea ce primii oameni numisera Inger. Acesta cu o fata prietenoasa si zambitoare ii spune:

-Domnul te asteapta! Te va pedepsi cum se cuvine. si dispare brusc si fara urma lasand pe OM blocat in mlastina si inecandu-se incet, incet cu resturile putrezite ale animalelor si ale plantelor.

Focul

Ce este focul si care este semnificatia lui?

Pai… focul a fost descoperit in epoca de piatra si de atunci a imbunatatit viata oamenilor semnificativ putand fi considerat una dintre cele mai importante inventii, dar pe langa proprietatile bine cunoscute de oricine el are si alte semnificatii adanac intiparite in subconstientul uman.

Focul ofera fiecaruia din noi sentimentul de siguranta interioara si exterioara, si in acelas timp calmeaza animalul din fiecare oferind-ui ceva pe care sa isi concentreze admiratia si atentia.

De cate ori ati stat langa un foc incojurati de alte persoane si v-ati simtit extraordinar fara sa fie nevoie de galagie (muzica), si agitatie? Focul trezeste la viata acel ceva din noi care ne calmeaza si ne induce o stare aproape euforica fara macar sa aiba vreo legatura cu corpul.

Focul care poate parea magic si care privit cu atentie fascineaza ducand pana aproape de dorinta de a incedia diverse lucruri doar pentru a-i privi culorile minunate, si dansul sau care hipnotizeaza pe fiecare si ii aduce starea de beatitudine necesara fiecaruia dintre noi. Culorile sale pot varia de la albastru la rosu pana la verde.

Focul, cu semnificatia sa de purificare si ramasite asemenea unui praf cazut din aripile ingerilor. Fumul sau care impreuna cu anumite plante si esente este folosit si astazi in anumite ramuriu ale medicinei, in gastronomie si mai ales in deferite ceremonii religioase.

Focul… o minune!

Cautare...

…Simte ceva umed pe fata si respira greu, incearca sa se ridice dar nu mai are forte, toata puterea sa fiind sleita parca de intunericul ce il impresoara ca intr-o menghina. Cu mari eforturi se ridica din ce parea a fi o mare balta de namol, in care tocmai era sa isi piarda viata, de altfel singurul lucru concret pe care il mai detinea, toate amintirile sale parand tot atat de indepartate precum parea o farama de lumina in oceanul acela de intuneric.

Isi cerceteaza hainele cateva minute incercand sa desluseasca vreun indiciu despre identitatea sa, dar nu simte decat niste bucati de panza sfisiata si pline de namol.

Porneste mai departe fara nici o tinta aparenta in intunericul ce il inconjoara, dar dupa ce merge un timp care lui i-se paruse o vesnicie simte un fior pe sira spinarii si se simte urmarit. Priveste in toate partile, incercand sa zareasca macar o fractiune de secunda uramaritorul, dar in jurul sau nu exista decat linistea deplina, ca in anticele catacombe.

Dupa cateva ore bune de mers se iveste la rasarit o geana de lumina rosu aprins, semanand cu sangele unui animal sacrificat zeilor, semn care vesteste lucruri sinistre. Tot mergand pe campul pustiu care parea o imagine desolata a unui teren candva cultivat pe o parte, si cu ramsite ale staulelor pentru animale de cealalta parte, zareste in fata sa, la o distanta greu de apreciat datorita reliefului neted o licarire care ii aduce speranta in suflet. Incepe sa alerge in acea directie si gaseste o autstrada ce traveseaza tinutul, insa fara nici un semn de vreun vehicul.

Omul incepe sa mearga pe autostrada precum Iisus in drumul sau spre Golgota, simtind in sufletul sau ceva care se pregateste sa izbucneasca si ameninta sa spulbere linistea din jurul sau.

Ajungand la ceva ce pare a fi o biserica care arata de parca ar fi fost parasita de sute de ani, omul zareste cateva semne rosii pe zidurile bisericii. Cu teama in suflet paseste usor in Casa Domnului si imediat isi aminteste ce s-a intamplat si cine este.

In fata altarului il asteapta fiul sau de 7 ani care il priveste cu ochii sai inocenti si care parca il intreba din priviri: ,,De ce?”, dar imediat privrea ii este atrasa de sotia sa care sta la drapta fiului sau si il priveste cu o ura pe care nici cea mai buna masca nu o putea ascunde.

Barbatul isi imbratiseaza fiul, dar cand ii trece mana prin par ca sa il ciufuleasca observa la spate o gaura mare prin care se putea vedea creierul. Sotia sa ii refuza brutal imbratiseara si ii arata gatul dand la o parte salul pe care il purta, de sub el ivindu-se o taietura zdravana. In cele din urma barbatul se roaga cateva minute la Dumnezeu si pleaca mai departe, pe fruntea sa in locul in care isi trasese un glonte in cap aparand semnul crucii.

Cei trei pleaca pe autostrada in Marea calatorie ce ii asteapta… dar acum autostrada nu mai era pustie, ea era plina de oameni, fiecare cu pacatele sale...

God and aliens

Asa cum am promis voi spune ceva si despre D-zeu si Extraterestrii. Sa incepem cu inceputul…

,,Teoriile” astea le basise mintea mea de multa vreme dar nu le stiau decat cei care erau dispusi la un dialog (a se citi dialog, nu monolog) pe tema asta (care de altfel nu sunt foarte multi).

Ambele teme sunt oarecum interconectate.

E incredibil cum marea majoritatii a oamenilor cred in ce le spun ,,popii”, Biserica (aici ma refer la institutie) si Biblia (de fapt marea majoritatii religiilor existente). ,,Crede si nu cerceta” e cea mai idoata fraza pe care a spus-o Iisus, si pe care milioane de oameni o urmeaza ca pe o lege ei nefiid in stare si ne avand curajul (ca de fac pacate, sau sunt prea ignoranti) sa isi puna intrebari despre natura vietii, divinitate… Daca nu ar esista asa zisii eretici (pacatosi) omenirea ar trai si acum in bezna in pesteri incercad sa supravietuiasca in mare majoritate cu radacini si carne cruda fiind lipsiti de un limbaj dezvoltat.

V-ati intrebat vreodata daca D-zeu nu este chiar cine spune Biblia si el este de fapt chiar Satan… el avand controlul asupra umanitatii si avand o mentalitate de invingator a rescris istoria?

Sau, ce este sufletul uman? S-a dovedit ca la moarte grutatea corpului scade cu cateva grame (in afara de aerul din plamani) si ca se degaja unele energii care ,,dispar” ca prin minune. Ce sunt aceste energii: ele sunt un tip de energie necunoscut omului pe care asa zisul D-zeu (ca rasa, ei fiind niste fiinte energetice) le colecteaza pentru a se hrani cu ele sau pentru a le folosi pe post de combustibil…

Cum a aparut viata? Viata (viata, omul) a fost creata in laborator de o rasa (poate mai multe) care au avut ca scop studierea nostra… Asa cum o colonie de bacterii are unuversul ei intr-o eprubeta asa avem si noi (iar ei ne studiaza).

Cati dintre voi stiu ca acum cateva luni, saptamani, Vaticanul a recunoscut existenta extraterstrilor, iar oamenii au fost clasificati ca ,,oaia pierduta a lui D-zeu”.

Argumentul ca religia are ca rol stabilirea limitelor de comportament uman in privinta evitarii anarhiei nu mai are nici o valoare acum cand omenirea trebuie sa treaca mai departe de vechile prejudecati (spre care va privi inapoi la fel cum privim si noi epoca Evului Mediu, zis si intunecat) si sa priveasca spre stele, Univers, locul pe care trebuie sa il exploreze si pe care sa il numeasca ,,casa” (astfel scapand de problema supra-popularii pamantului si a poluarii) sa intalneasca extraterestrii care sigur exista si ne supravegeaza evalundu-ne dezvoltarea tehnologica si mentala.

E imposibil ca in modul in care pe Pamant sa apara viata, in alta parte sa nu apara nimic (nici macar inferioara noua din punct de vedere tehnologic).

NU vom afla daca exista viata extraterestra stand cu ,,curul in barca noastra” si ascultand undele din Cosmos ca niste voiory (nu stiu daca am scris perfect corect, dar cred ca ati prins ideea), cand putem foarte usor sa ajungem pe Luna, Marte si sa intemeiem colonii care ne-ar facilita accesul la resurse, spatiu si asigurand-une modul de construire a unor nave pentru explorarea spatiului (macar automate, daca nu cu echipaj uman), construirea unor nave DOAR pentru zborul cosmic fiind mult mai usoara in spatiu la gravitaie mai mica ( si nefiind nevoie ca ele sa fie ridicate de pe Pamant, lucrul cel mai important si greu de efectuat).

Sunt sigur ca am mai uitat cate ceva, dar pe masura ce imi aduc aminte voi adauga.

Greselile ortografice se datoreaza orei, oboselii si stresului de peste zi si noapte (in nici un caz autorului).

Next: Povestire SF( Nu stiu cand va urma deoarece ideea exista de mult timp, dar lenea o impiedica sa fie asternuta pe vre-un suport)

Cugetari fasciste

Acesta e primul post, so…be kind( mai ales ca acum e ora 04:45 AM).

Acum vreo 2 ore ma jucam Hearts of Iron 2 si asa am ajuns sa ma gandesc cum ar fi aratat lumea daca nemtii castigau WWII. Oare cum au reusit o sleahta de ,,inapoiati” sa invinga natiunea cu cea mai avansata tehnologie a momentului? Cei drept, nemtii au avut si partile lor rele (holocaustul&stuff), dar ei au fost cei civilizati in WWII. Un exemplu concret: daca aveu nevoie de ceva (mancare&stuff) ei plateau persoanei de la care cumparau, spre deosebire de rusii care erau pusi pe pradat si jefuit ( sursa e de incredere…aka starabunica care avea ~20 ani in momentul acela). Nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca primul avion cu reactie a fost nemtesc, V1(prima ,,racheta de croaziera”) apoi V2 care au facut ravagii in Londra, bomba nucleara a fost la inceput proiect nemtesc, Tiger-ul (care la aparitie era aproape invinvibil), U-boat-urile care au ingenuchiat Marea Britanie pana aproape in momentul capitularii (ei fiind salvati in mare parte de aparitia radarului), apoi primul submarin adevarat (de la care a plecat tot avansul aliatilor in domeniu), primul reactor nuclear functional( in afara de faptul ca nu au apucat sa il porneasca din lipsa uraniului)…and more.

O alta fapta cu doua taiusuri, dar pe care eu o consider buna a fost faptul ca toate operele de arta europene au fost adunate de catre membrii importanti ai Reich-ului astfel nefiid distruse in bombardamente, incendii…si pe care cred ca daca ei erau invingatorii razboiului le protejau mai bine si in final tot publicului ar fi fost redate.

Acum unele dintre partile proaste: Holocaustul (intradevar acesta a fost cel mai mare pacat german, dar nici aliatii nu au fost exact sfanti [experimentele implicand crearea unor arme biologice]). Mortile si suferintele mai marii majoritati a persoanelor implicate activ in razboi dar si a civililor din Europa
(masacrarea marii majoritati a civilior din Varsovia din ordinul lui Hitler).

Oare cum ar fi aratat lumea daca nemtii castigau razboiul? Am fi fost mai avansati tehnologic?

Parerile sunt pur personale( si in niciun caz radicale).

Am ajuns pe Blogspot!

Prima postare fi printre ultimele deoarece voi copia postarile de pe blogul vechi pe acesta.

Bine ati venit!